Istoric Medalioane Militare Dog Tag
In timpul razboiului civil din Statele Unite intre 1861-1865 unii soldati au scris date personale ca nume si adresa pe interiorul tunicii militare. Altii au marcat rucsacurile sau cataramele.
Fabricantii de placute de identificare au realizat ca exista o piata in domeniul militar si au inceput sa-si faca reclama in diferite ziare si reviste ale vremii. Ei foloseau forme diferite ale medalioanelor care sa sugereze corpul de armata (marina, infanterie, etc) si erau gravate cu cu numele soldatului si unitatea din care facea parte. In general s-au folosit ca materiale alama si plumbul cu o gaura de prindere, majoritatea avand pe o fata un vulture sau mesaje ca “ Libertate, Uniune si Egalitate”, “Razboi pentru Uniune”. Pe cealalta parte era scris numele soldatului si uneori lista luptelor la care a participat.
In Europa prima data placutele de identificare au fost folosite in timpul razboiului Franco – Prusac din 1870, armata prusaca folosind pentru trupele sale placute similar cu cele folosite la caini in Berlin, capitala prusaca la acea vreme. Acestui fapt ai datoram numele de “Hundemarken “(germana) / “dog tag”(engleza ) /”placute pentru caine” (traducere in romana) pastrat pana in prezent pentru placutele de identificare folosite de armata .
In primul razboi mondial armata britanica a echipat trupele cu placute de identificare cu placute rotunde.
In acelasi timp Statele Unite ale Americii marina incepe folosirea lor incepand cu 12 mai 1917 o data cu emiterea ordinului 294 de catre Josephus Daniels Secretarul Marinei din acea perioada. Aceste placute erau ovale dintr-un aliaj de cupru si nickel. Intre primul si al doilea razboi mondial nu au fost folosite dar manualul biroului naval specifica ca in caz de razboi placutele de identificare vor fi pregatite si puse la dispozitia personalului fortelor navale.
Fortele terestre ale armatei S.U.A. incep folosirea placurelor incepand cu 13 august 1917. Acestea erau din aluminiu, aveau forma patrata . La 15 februarie 1918 folosirea a 2 placute este autorizata, o placuta era rotunda si una era patrata si era personalizata cu nume, rang, regiment, unitate sau departament , U.S.A. si serie matricola. Dupa 26 iulie 1918 au fost folosite si litere care sa indice religia.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial fortele navale (personal naval si desant marin U.S.M.C.) au folosit placute rotunde pe care erau inscriptionate numele, numarul de identificare, religia si injectia tetanos, si USN (United States Navy) sau USMC (United States Marine Corps).
In 1940 armata S.U.A. introduce placutele dreptunghiulare cu colturi rotunde care aveau o crestatura. Noile placute erau din inox si erau personalizate cu echipamente dedicate manual sau electrice si sunt cunoscute sub denumirea “M1940 identification Tag”, pana in 1959 toate fortele armate inclusiv marina vor adopta acest tip de placuta de identificare. Unul din echipamentele de personalizare ale Medalioane.ro este din aceasta perioada, achizitionat ca surplus military din Statele Unite ale Americii, a fost restaurat in conditie originala, doritorii vor selecta fontul clasic in formularul de comanda. Utilizarea crestaturii de pe placute a fost controversata de-a lungul timpului. Desi initial a fost conceputa ca sa fixeze placuta in dispozitivul Addresograph 70 pentru citire crestatura era folosita pentru a fixa placuta intre dintii decedatului. Robert Fisch de la Muzeul Militar West Point preciza intr-unul din discursurile sale ca aceast lucru imbunatatea conservarea corpului. Alte surse precizeaza ca astfel era indicat ca cea de a doua placuta a fost luata de unul din camarazii/comandantii celui cazut pe campul de lupta. In timpul celui de-al doilea razboi mondial sunt introduse mai multe tipuri de fonturi pentru placute, cel mai popular fiind fontul Elite Debossed, font stantat in placuta (ingropat), acest font fiind folosit pana la sfarsitul primului razboi din Iraq.
Placutele cu crestatura au fost eliminate oficial la sfarsitul anilor ’50 dar au fost folosite pana la epuizarea stocurilor existente pana la sfarsitul razboiului din Vietnam ( 1 noiembrie 1955 – 30 aprilie 1975).
In timpul razboiului din Vietnam fortele speciale care operau in spatele liniilor inamicului adopta placutele negre. Un ordin emis la data de 15 ianuarie 1967 stipula ca toate insignele si gradele in zona de conflict sa fie vopsite in negru. In acelasi timp sunt introduse cauciucurile de protectie. Inegrirea s-a facut prin simpla vopsire cu vopsea neagra, in multe cazuri soldatii introducand placutele in vopsea si le lasau sa se usuce atarnand de lant, ulterior fiind fabricantii au introdus vopsirea lor statica. Datorita faptului ca vopseaua de pe placute se zgaria o data cu trecerea timpului ulterior au fost adoptate placutele mate care nu reflecta lumina.
In anii ’90 Armata S.U.A. a inlocuit termenul de “dog tag” cu “ ID tag” pentru placutele de identificare si a inceput introducerea fontului stantat in relief Simplex Embossed. Desi mai multe fonturi au fost adoptate de-a lungul timpului nici un regulament nu specifica modul de personalizare al placutelor de identificare, pe masura ce echipamentele vechi sunt scoase din functiune acestea sunt inlocuite cu echipamente cu fontul in relief Simplex Embossed, practic vom vedea o tranzitie catre acest font intr-o perioada lunga de timp similara cu tranzitia de la placutele de identificare cu crestatura la placutele de identificare fara crestatura.
